Povestea Padurii (recenzie)

 

De ceva vreme tot ma straduiesc sa fiu in target cu articolele si nu reusesc deloc! Asa se face ca am ajuns la o recenzie a unei povesti, care mie imi place foarte mult! Si de care sunt sigura ca si voi va veti atasa emotional!

Povestea Padurii este, dupa cum ii spune si titlul, o lectie de basm pentru copii si adulti deopotriva!

Scrisa de Ileana Vasilescu si aparuta la editura Creanga Fermecata, cartea este de o profunzime deosebita! Mai exact este vorba despre un vrajitor ce traia in padure. Care intr~o buna zi, culegand plante pentru potiunile sale, se impiedica de o radacina iesita la lumina, din pamant si cade!

Din acel moment, furia il cuprinde atat de rau, incat vrajitorul nu mai are pace pana nu gaseste un mod de a se razbuna pe biata padure! Geniul malefic, nascut din emotiile necontrolate de manie si razbunare, fac din el un real pericol pentru intreaga natura! Rand pe rand acesta incearca mai multe cai de a distruge padurea, facand~o sa sufere teribil!

Incepe cu vant puternic, dar nu face decat sa o curate de crengile uscate, pentru ca padurea este puternica. Apoi o incendiaza, insa bunatatea universului, face ca focul sa se stinga daruind padurii ploaie.

Mai departe, maniosul vrajitor trimite invazie de omizi, care sa devoreze lacome fiecare frunzulita in parte si sa duca padurea la pieire. Insa pasarile cerului sar toate in ajutor naturii si o scapa si de asta data!

Vrajitorul insa nu se lasa si face o magie, prin care mii de topoare sa atace copacii din padurea umbroasa! Ceea ce insa nu reuseste pentru ca arborii vorbesc cozilor de topor, aducandu~le aminte cum era cand erau vii, din lemn tare si tanar!

Mai exact Povestea Padurii este o paralela minunata intre emotiile negative si cele pozitive. Intre bunatate si razbunare. Intre solidaritate si singuratatea cea care macina suflete!

Plecand pe firul clasic al povestilor, in care la un moment dat binele si raul se infrunta si binele in cele din urma invinge, autoarea personifica emotiile prin puterea personajelor care le dau viata!

Astfel vrajitorul devine exponentul unei lumi in care ne lasam prada emotiilor necontrolate si ajungem sa ranim din prea mult orgoliu. Iar padurea este vocea blanda a ratiunii, devenind intruchiparea bunatatii universale, care asteapta resemnata sa revenim la sentimente mai bune, iubind si iertand!

Firul epic este linear, previzibil, insa modul in care este imbracata Povestea Padurii este unul remarcabil! Ilustratiile sugestive si marca personala a autoarei, fac din aceasta carte un must~have al acestei vacante!

Asadar nu uitati ca Atelierul de Mesterit Povesti a intrat in vacanta, insa ca si voi cu rucsacul plin de povesti! Ce fara indoiala nu trebuie sa va lipseasca din vedere, in aceasta vara!

Pana data viitoare eu va doresc o lectura cat mai placuta si nu uitati de cartile laaarg deschise 🙂

 

 

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *